Iarna la munte are o frumusețe greu de egalat: zăpada proaspătă pe brazi, aerul tăios și limpede, liniștea pădurii acoperite de alb. Tot iarna, însă, muntele devine mai puțin iertător cu cei nepregătiți. Frigul, vântul și umezeala lucrează împreună și pot scădea temperatura corpului mai repede decât ne dăm seama, mai ales când suntem obosiți, flămânzi sau uzi de transpirație.
Hipotermia și degerăturile nu apar doar pe crestele înalte sau în expedițiile extreme. Ele pot surprinde un schior care a rămas prea mult pe telescaun, un drumeț rătăcit în ceață sau un turist care a ieșit la plimbare în haine nepotrivite. Vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, pot fi prevenite prin echipament potrivit, planificare și atenție la semnele corpului. Informațiile de mai jos au caracter general și nu înlocuiesc sfatul medicului sau intervenția echipelor de salvare.
Ce sunt hipotermia și degerăturile
Hipotermia apare atunci când corpul pierde căldură mai repede decât o poate produce, iar temperatura internă scade sub nivelul normal. Organismul încearcă să se apere: vasele de sânge de la nivelul pielii se strâng, iar tremuratul produce căldură prin contracția mușchilor. Dacă expunerea la frig continuă, aceste mecanisme nu mai fac față, iar funcțiile corpului, inclusiv cele ale creierului și ale inimii, încep să fie afectate.
Degerăturile sunt leziuni ale țesuturilor produse de frig, care afectează mai ales zonele aflate la distanță de centrul corpului și mai expuse: degetele de la mâini și de la picioare, nasul, urechile, obrajii și bărbia. Ele pot apărea chiar dacă temperatura generală a corpului este încă normală, mai ales pe vânt puternic sau când mănușile și încălțămintea sunt ude ori prea strâmte.
Câțiva factori cresc riscul pentru ambele situații: hainele ude, vântul, oboseala, lipsa hranei și a lichidelor, consumul de alcool, unele afecțiuni cronice și medicamente, precum și vârstele extreme. Copiii mici și vârstnicii pierd căldura mai repede și trebuie supravegheați cu atenție. La fel de expuși sunt cei care se opresc brusc după un efort intens, transpirați, și rămân nemișcați în vânt, de exemplu la coada unei instalații de schi sau într-o pauză lungă pe creastă.
Semnele de avertizare
Recunoașterea timpurie a semnelor face diferența. Problema este că hipotermia afectează și judecata, așa că persoana în cauză își dă seama greu ce i se întâmplă. De aceea, într-un grup, fiecare trebuie să fie atent la ceilalți.
Semnele hipotermiei
- tremurat puternic, care nu se oprește;
- mâini neîndemânatice, dificultăți la închiderea fermoarelor sau la legarea șireturilor;
- mers nesigur, împiedicări dese;
- vorbire înceată sau greu de înțeles;
- confuzie, iritabilitate, decizii ciudate, apatie;
- somnolență și dorința de a se opri și a se întinde.
În formele severe, tremuratul se poate opri, iar persoana devine tot mai somnolentă, până la pierderea cunoștinței. Oprirea tremuratului fără încălzire nu este un semn bun, ci unul de agravare, care cere ajutor de urgență.
Semnele degerăturilor
- piele palidă, albicioasă sau cenușie în zonele expuse;
- amorțeală, furnicături sau pierderea sensibilității;
- piele care pare tare sau ceroasă la atingere;
- după încălzire, roșeață, umflătură, durere sau apariția unor bășici.
Cum te îmbraci corect
Cel mai bun mod de a preveni problemele legate de frig este îmbrăcămintea potrivită, purtată în straturi. Fiecare strat are un rol, iar combinarea lor îți permite să te adaptezi efortului și vremii.
- Stratul de bază, în contact cu pielea, trebuie să îndepărteze transpirația. Materialele sintetice tehnice sau lâna merinos sunt potrivite. Bumbacul trebuie evitat, pentru că reține umezeala și răcește corpul.
- Stratul izolator, cum ar fi un polar sau o geacă ușoară cu umplutură, păstrează căldura corpului.
- Stratul exterior protejează de vânt, de zăpadă și de ploaie. O geacă și o pereche de pantaloni impermeabili și rezistenți la vânt sunt esențiale.
Extremitățile cer atenție specială. Capul, mâinile și picioarele pierd căldură rapid. Poartă căciulă și, pe vânt, un fular sau o cagulă care să protejeze fața. Mănușile cu un deget, numite și mitene, țin mai cald decât cele cu cinci degete, iar o pereche de rezervă, uscată, în rucsac poate fi salvatoare. Încălțămintea trebuie să fie impermeabilă și suficient de largă pentru o pereche de șosete groase, fără să strângă, pentru că o încălțăminte strâmtă reduce circulația sângelui.
Reglează straturile în timpul mersului. La urcare, scoate un strat ca să nu transpiri excesiv. La oprire sau pe creasta bătută de vânt, îmbracă-te imediat, înainte să simți frigul.
Alte măsuri de prevenție
- Verifică prognoza pentru altitudine, inclusiv viteza vântului, care face ca frigul resimțit să fie mult mai mare decât temperatura afișată.
- Mănâncă și bea regulat. Corpul are nevoie de energie pentru a produce căldură. Un termos cu ceai cald și dulce este un aliat prețios, iar câteva gustări energizante la îndemână te ajută să nu ajungi la epuizare.
- Evită alcoolul, care dă o senzație falsă de căldură, dar crește pierderea de căldură și afectează judecata.
- Nu pleca singur pe trasee de iarnă și anunță pe cineva despre traseul ales și ora de întoarcere.
- Știi când să te întorci. Ceața, vântul care se întețește sau oboseala grupului sunt motive suficiente pentru a renunța.
- Ai la tine echipament de urgență: o folie izotermă, o lanternă frontală, un strat suplimentar de haine și telefonul încărcat.
Persoanele cu afecțiuni cardiace, respiratorii sau circulatorii ar trebui să discute cu medicul înainte de a face efort în frig, pentru că temperaturile scăzute solicită suplimentar inima și vasele de sânge. Acest lucru este valabil inclusiv pentru cei care au trecut prin intervenții la nivelul inimii, cum sunt cele descrise în articolul despre procedura TAVI și înlocuirea valvei aortice.
Ce faci până sosește ajutorul
Dacă observi semne de hipotermie sau de degerături la cineva din grup, acționează imediat. Sună la 112 și cere ajutor, indicând locul cât mai precis. Pe munte, echipele Salvamont pot fi alertate prin același număr. Până la sosirea ajutorului:
- adăpostește persoana de vânt și de zăpadă, într-un loc ferit sau într-o clădire, dacă există una aproape;
- izoleaz-o de pământul rece, așezând-o pe un rucsac, pe o folie sau pe haine;
- înlocuiește hainele ude cu altele uscate, dacă este posibil, și învelește-o în haine, pături sau folie izotermă, acoperind și capul;
- dacă este conștientă și poate înghiți normal, dă-i băuturi calde și dulci, fără alcool;
- manevreaz-o cu blândețe, fără mișcări bruște și fără să o pui să facă efort.
În cazul degerăturilor, nu freca zonele afectate, nici cu mâna, nici cu zăpadă. Aceasta este o idee greșită, care poate agrava leziunile. Nu folosi surse de căldură directă, cum ar fi focul, sobele sau apa fierbinte, pentru că zona amorțită nu simte arsura. Încălzirea trebuie să fie treptată, iar dacă există riscul ca zona să înghețe din nou până la ajungerea la adăpost, este mai bine să aștepți. Orice degerătură care nu își revine rapid trebuie evaluată de un medic, chiar dacă durerea a trecut.
Iarna, cu măsură
Iarna nu trebuie să te țină departe de munte, dar cere un program adaptat. Zilele foarte geroase sau cu vânt puternic sunt potrivite pentru ieșiri scurte, aproape de stațiune, alternate cu activități în interior. Vizitele la castele, muzee și mănăstiri, urmate de o plimbare scurtă și de un ceai cald, pot face dintr-o zi friguroasă una foarte plăcută. Pentru idei, poți citi despre combinarea vacanței montane cu vizitele culturale.
Întrebări frecvente
Pot face hipotermie și la temperaturi peste zero grade?
Da. Hipotermia nu apare doar pe ger. O zi răcoroasă de primăvară sau de toamnă, cu ploaie și vânt, poate fi la fel de periculoasă pentru cineva cu hainele ude și obosit după o tură lungă. Umezeala și vântul cresc foarte mult pierderea de căldură, chiar și la temperaturi care par blânde. De aceea, o geacă impermeabilă și un strat uscat de schimb își au locul în rucsac în orice anotimp.
Copiii sunt mai expuși?
Copiii mici pierd căldura mai repede decât adulții și nu spun întotdeauna că le este frig, mai ales când sunt prinși în joacă. Verifică-le des mâinile, picioarele și obrajii, schimbă-le imediat mănușile și șosetele ude și programează pauze dese la căldură. Pe sanie sau în cărucior, unde nu se mișcă, se răcesc și mai repede decât cei care merg pe jos.
Când trebuie să merg la medic după o zi la frig?
Orice semn de hipotermie, chiar dacă persoana pare să-și revină, merită evaluat de un medic. La fel, zonele de piele care rămân albe, amorțite, tari sau care fac bășici după încălzire trebuie văzute de un specialist cât mai repede, pentru că tratamentul corect din primele ore influențează vindecarea.
Hipotermia și degerăturile se previn mult mai ușor decât se tratează. Îmbracă-te în straturi, ferește-te de umezeală, mănâncă și bea regulat, fii atent la tine și la ceilalți și nu ezita să te întorci atunci când condițiile se înrăutățesc. Iar dacă apar semne de avertizare, cere ajutor fără întârziere. Muntele de iarnă rămâne o bucurie atunci când îl tratezi cu respect.
Foto: Erhan Anbar / Pexels
