Schiul de tură pentru începători: echipament și siguranță

Pentru tot mai mulți schiori, bucuria iernii nu se mai rezumă la coborârile pe pârtie și la coada de la telescaun. Schiul de tură le oferă altceva: urcarea în ritm propriu, cu schiurile în picioare, prin păduri liniștite și pe pante acoperite de zăpadă, urmată de o coborâre prin zăpadă neatinsă, departe de aglomerație. Este un sport care îmbină efortul fizic al drumeției cu plăcerea schiului și care te apropie de munte într-un mod cu totul diferit.

Tocmai pentru că te scoate din zona amenajată și controlată a pârtiilor, schiul de tură cere însă pregătire, echipament specific și, mai ales, cunoștințe despre riscurile muntelui de iarnă, în primul rând despre avalanșe. Ghidul de față îți prezintă ce presupune acest sport, ce echipament îți trebuie, cum te pregătești și care sunt regulile de siguranță de la care nu faci rabat. Nu înlocuiește însă un curs practic cu instructori sau ghizi montani autorizați, care rămâne pasul obligatoriu pentru orice începător.

Ce este schiul de tură

Schiul de tură se bazează pe un echipament care permite atât urcarea, cât și coborârea. La urcare, pe talpa schiurilor se lipesc niște benzi speciale, numite piei, care alunecă înainte, dar nu și înapoi. Legăturile permit ridicarea călcâiului, ca la mers, iar clăparii au un mod de mers care lasă glezna să se miște. Astfel, schiorul înaintează cu un pas alunecat, urcând pante pe care altfel le-ar fi parcurs doar cu telescaunul.

Ajuns sus, schiorul face tranziția: scoate pieile, blochează călcâiul în legături, trece clăparii pe modul de coborâre și coboară ca la schiul obișnuit, de obicei prin zăpadă nepregătită. Turele pot fi scurte, de o oră sau două, la marginea domeniilor schiabile, sau lungi, de o zi întreagă, pe trasee care urcă spre creste.

Ce trebuie să știi înainte să începi

Schiul de tură nu este un sport pentru primele zile pe schiuri. Înainte de a-l încerca, ar trebui să îndeplinești câteva condiții:

• să schiezi sigur pe toate tipurile de pârtii, inclusiv pe cele dificile, și să te descurci în zăpadă afânată sau neuniformă;
• să ai o condiție fizică bună, pentru că urcarea cere rezistență, mai ales la altitudine și cu rucsacul în spate;
• să ai experiență pe munte, inclusiv în drumeții de vară, și să știi să te orientezi;
• să fii dispus să înveți despre zăpadă, vreme și avalanșe, un domeniu care cere ani de experiență.

Dacă abia îți construiești bazele pe pârtie, este mai bine să mai aștepți un sezon sau două. Primul pas este o tehnică solidă de coborâre, iar pentru pregătirea de început poți citi despre cum te pregătești pentru primul sezon de schi pe Valea Prahovei.

Echipamentul necesar

Echipamentul pentru schiul de tură are două componente: echipamentul de schi propriu-zis și echipamentul de siguranță. Ambele sunt obligatorii.

Echipamentul de schi

• schiuri de tură, în general mai ușoare decât cele de pârtie;
• legături de tură, care permit ridicarea călcâiului la urcare și blocarea lui la coborâre;
• clăpari de tură, cu mod de mers și de coborâre;
• piei adaptate lățimii și lungimii schiurilor;
• bețe reglabile, cu rondele late pentru zăpadă;
• harșcele, adică niște lame care se montează pe legături pentru urcarea pe zăpadă tare sau înghețată, utile pe anumite trasee.

Echipamentul de siguranță la avalanșe

Trei obiecte formează setul minim pe care fiecare membru al grupului trebuie să-l aibă și să știe să-l folosească:

1. Detectorul de victime în avalanșă, un aparat purtat pe corp, pornit pe modul de emisie pe tot parcursul turei, care permite localizarea unei persoane îngropate sub zăpadă.
2. Sonda, o tijă pliabilă cu care se identifică poziția exactă a victimei.
3. Lopata, ușoară și rezistentă, pentru dezgroparea rapidă.

Aceste obiecte nu au valoare dacă nu știi să le folosești rapid și corect. Exersarea periodică, în cadrul unui curs și apoi împreună cu partenerii de tură, este esențială.

Restul echipamentului include casca, ochelarii de schi și de soare, haine în straturi, mănuși de rezervă, o lanternă frontală, o trusă de prim ajutor, apă, hrană și un telefon încărcat. Pentru început, multe dintre aceste obiecte pot fi închiriate de la magazinele specializate, ceea ce îți permite să încerci sportul înainte de o investiție mare.

Avalanșele: riscul principal

Avalanșa este cel mai serios pericol al schiului de tură. Ea se poate declanșa pe pante înclinate, după ninsori abundente, sub acțiunea vântului care transportă zăpada sau la încălzirea bruscă a vremii. De multe ori, chiar schiorul o declanșează prin greutatea lui.

Câteva principii fundamentale:

• Citește buletinul nivometeorologic înainte de fiecare tură. Riscul de avalanșă este exprimat pe o scară europeană cu cinci trepte, iar buletinul descrie și zonele, altitudinile și expozițiile cele mai periculoase.
• Alege traseul în funcție de risc, nu de dorința de a ajunge într-un anumit loc. În zilele cu risc ridicat, rămâi pe pante blânde, în pădure sau renunță.
• Evită pantele abrupte, culoarele și zonele de sub cornișe atunci când condițiile sunt nesigure.
• Treceți prin zonele expuse unul câte unul, la distanță, pentru a reduce încărcarea pantei și pentru ca cineva să poată interveni.
• Nu merge niciodată singur și anunță pe cineva despre traseu și ora estimată a întoarcerii.

Interpretarea zăpezii și a terenului se învață în timp, cu ajutorul unor oameni experimentați. Un curs de inițiere în siguranța la avalanșe este cea mai bună investiție pe care o poți face înainte de prima tură serioasă.

Primii pași în practică

Pentru primele ieșiri, cea mai bună alegere este o tură cu un ghid montan autorizat sau în cadrul unui curs. Vei învăța pe loc tehnica de urcare, montarea pieilor, întoarcerile pe pantă, tranziția și coborârea în zăpadă nepregătită, în condiții controlate.

Câteva elemente de tehnică pe care le vei exersa:

• pasul alunecat: schiurile nu se ridică de pe zăpadă, ci alunecă înainte, iar greutatea corpului rămâne deasupra lor;
• reglarea înălțătoarelor de călcâi din legături în funcție de pantă;
• întoarcerile în pantă, numite conversii, pentru a schimba direcția pe trasee în zigzag;
• tranziția rapidă, pentru a nu te răci în timpul schimbării de configurație.

Unele domenii schiabile permit urcarea pe marginea pârtiilor doar în anumite condiții sau intervale orare, iar altele o interzic, din motive de siguranță. Informează-te întotdeauna la administratorul domeniului înainte de a urca pe pârtie, mai ales în timpul programului de funcționare sau când lucrează utilajele de bătut zăpada.

Planificarea unei ture

O tură reușită începe cu o zi înainte. Verifică prognoza meteo pentru altitudine, buletinul de avalanșe și starea zăpezii. Alege un traseu potrivit nivelului celui mai puțin experimentat membru al grupului și stabilește dinainte o oră limită la care vă întoarceți, indiferent unde ați ajuns. Pregătește echipamentul seara, verifică bateriile detectorului și încarcă telefonul. Dimineața, înainte de plecare, faceți împreună un test al detectoarelor tuturor membrilor grupului.

Pe traseu, fiți atenți la semnele de avertizare: fisuri care se propagă în zăpadă, zgomote surde sub schiuri, urme de avalanșe recente, ninsoare abundentă sau vânt puternic. Oricare dintre ele este un motiv întemeiat de a schimba planul sau de a vă întoarce. Muntele va fi acolo și data viitoare. Discutați deschis în grup despre îndoieli: cel mai prudent membru al echipei are, de multe ori, dreptate, iar decizia de a renunța nu trebuie privită niciodată ca un eșec.

După tură, o masă caldă și consistentă te ajută să-ți refaci energia. Bucătăria de munte, cu preparatele ei sățioase, este perfectă pentru astfel de momente, iar despre tradițiile culinare ale zonei montane merită să afli mai multe.

Întrebări frecvente

Pot face schi de tură cu echipamentul obișnuit de pârtie?

Nu. Legăturile de pârtie nu permit ridicarea călcâiului, iar clăparii obișnuiți nu au mod de mers, așa că urcarea devine aproape imposibilă și foarte obositoare. Există adaptoare pentru legăturile de pârtie, dar pentru început varianta cea mai bună este închirierea unui set complet de tură, potrivit înălțimii și greutății tale.

Cât de bună trebuie să fie condiția fizică?

Pentru turele scurte, o condiție fizică bună de drumeț este suficientă. Pentru turele lungi, cu diferențe mari de nivel, ai nevoie de antrenament constant: mers pe munte, alergare, bicicletă sau alte activități de anduranță în lunile dinaintea sezonului. Persoanele cu probleme de sănătate ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe un sport atât de solicitant.

Unde pot învăța?

Cursurile de schi de tură și de siguranță la avalanșe sunt organizate de cluburi montane, de școli de schi și de ghizi montani autorizați. Alege un curs care include atât tehnica de urcare și coborâre, cât și exerciții practice cu detectorul, sonda și lopata.

Schiul de tură este unul dintre cele mai frumoase moduri de a trăi iarna la munte, dar cere respect, răbdare și dorința de a învăța continuu. Începe cu un curs, investește în echipamentul de siguranță și în exersarea lui, alege trasee potrivite nivelului tău și nu lăsa entuziasmul să treacă înaintea prudenței. Recompensa, liniștea unei pante înzăpezite și o coborâre prin zăpadă proaspătă, merită fiecare pas al urcării.

Foto: Alois Lackner / Pexels