Cancerul colorectal se dezvoltă adesea ani la rând fără semne evidente, iar atunci când simptomele apar, boala poate fi deja avansată. Screeningul cancerului colorectal își propune să depisteze problema la persoane fără simptome, iar colonoscopia are în acest proces rolul central. Chirurgul Florin Graur, din Cluj-Napoca, explică în materialele sale ce presupune investigația și cui se adresează.
De ce contează depistarea la persoanele fără simptome
Majoritatea cancerelor colorectale nu apar peste noapte. Ele se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani, pornind de la polipi, mici excrescențe benigne ale mucoasei colonului. O parte dintre acești polipi se pot transforma, în timp, în tumori maligne. Descoperirea și îndepărtarea lor la timp urmăresc tocmai să prevină această evoluție.
Dacă o tumoră există deja, descoperirea ei într-un stadiu incipient înseamnă, potrivit materialelor medicului, un tratament mai simplu, adesea minim-invaziv. Mulți pacienți amână investigația din teamă, din jenă sau pentru că „nu au niciun simptom”, iar tocmai absența simptomelor este motivul pentru care screeningul există. Informațiile de aici provin dintr-un articol publicat pe site-ul medicului, unde se găsesc mai multe detalii despre pregătirea pentru colonoscopie, alternativele de screening și etapele care urmează unui rezultat anormal.
Ce este colonoscopia și cum se desfășoară
Colonoscopia este o investigație endoscopică în care medicul examinează direct interiorul colonului și al rectului, cu ajutorul unui tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră video. Investigația se efectuează de regulă cu sedare, astfel încât disconfortul să fie redus. Avantajul față de alte metode este că nu se limitează la diagnostic: polipii identificați în timpul examinării pot fi îndepărtați pe loc, prin polipectomie, iar din orice zonă suspectă se pot preleva biopsii pentru examen histopatologic.
Materialele medicului subliniază că examinarea durează câteva zeci de minute și se repetă doar la intervale de ani, în funcție de rezultat. Pregătirea presupune un regim alimentar special cu câteva zile înainte și administrarea unei soluții de curățare a colonului, conform indicațiilor primite de la medic. O pregătire corectă este esențială pentru ca examinarea să fie completă și concludentă.
Cui i se adresează screeningul
Recomandările generale se adresează persoanelor fără simptome. Orientativ, materialele medicului menționează:
- persoanele de peste 45–50 de ani, pentru care ghidurile actuale recomandă începerea screeningului chiar în absența oricărui simptom;
- persoanele cu istoric familial de cancer colorectal sau de polipi, la care screeningul începe de regulă mai devreme și se repetă mai frecvent;
- pacienții cu boli inflamatorii intestinale, adică boala Crohn sau colita ulcerativă, care necesită supraveghere endoscopică periodică;
- persoanele cu sindroame genetice predispozante, pentru care se stabilește un program personalizat împreună cu medicul;
- persoanele cu factori de risc legați de stilul de viață, precum fumatul, consumul crescut de alcool, obezitatea sau o alimentație săracă în fibre și bogată în carne procesată.
Pentru fiecare dintre aceste categorii, vârsta de început și frecvența controalelor se stabilesc împreună cu medicul, deoarece nu există un calendar valabil pentru toată lumea. Cine are o rudă apropiată diagnosticată cu cancer colorectal sau cu polipi intră, de pildă, într-un program de supraveghere mai strâns decât cel al populației generale, iar cine are un sindrom genetic predispozant urmează un plan construit special pentru situația lui.
Dacă rezultatul colonoscopiei este normal și nu există factori de risc suplimentari, investigația se repetă de regulă la aproximativ 10 ani. Intervalul exact îl stabilește medicul, în funcție de rezultat și de profilul individual de risc.
Alternative de screening
Colonoscopia are și alternative, însă rămâne investigația de referință. Alte opțiuni descrise sunt:
- testul imunochimic fecal (FIT), care detectează sângerările oculte din scaun; este simplu și neinvaziv, dar un rezultat pozitiv trebuie urmat de colonoscopie;
- colonografia CT, numită și colonoscopie virtuală, o examinare imagistică ce nu permite însă prelevarea de biopsii sau îndepărtarea polipilor;
- sigmoidoscopia flexibilă, care examinează doar porțiunea terminală a colonului.
Orice rezultat anormal la aceste teste conduce, în final, tot la colonoscopie, motiv pentru care, pentru mulți pacienți, examinarea directă este varianta practică.
Ce urmează dacă se descoperă ceva
Prof. Univ. Dr. Florin Graur, care consultă și operează la Spitalul Humanitas (MedLife) din Cluj-Napoca, descrie și etapele de după investigație. Dacă la colonoscopie se identifică polipi, ei sunt de regulă îndepărtați chiar în timpul investigației și trimiși la examen histopatologic, urmând o supraveghere mai atentă în anii următori. Dacă se confirmă o tumoră malignă, urmează stadializarea, prin investigații imagistice, și stabilirea planului de tratament într-o echipă multidisciplinară: chirurg, oncolog, radiolog, anatomopatolog.
Tratamentul chirurgical al cancerului de colon și de rect se poate realiza, în multe situații, prin tehnici minim-invazive, robotice sau laparoscopice, atunci când acest lucru este adecvat din punct de vedere oncologic. Abordarea chirurgicală a cancerelor digestive este descrisă pe pagina dedicată chirurgiei oncologice digestive, care prezintă și modul de lucru în echipă.
Când nu mai este vorba de screening
Screeningul se adresează persoanelor fără simptome. Atunci când apar manifestări, ele cer o evaluare diagnostică, fără întârziere. Exemplele enumerate includ sângele în scaun sau sângerările rectale, modificările persistente ale tranzitului care durează de câteva săptămâni, durerile abdominale persistente, senzația de evacuare incompletă, scăderea în greutate fără explicație, oboseala accentuată sau anemia descoperită la analize.
Aceste semne nu înseamnă neapărat cancer, ele putând avea numeroase alte cauze, precum hemoroizii sau tulburările funcționale. Pentru a afla cu certitudine, rămâne necesar consultul medical.
Pentru pacienții care au primit deja un diagnostic și vor o evaluare suplimentară a opțiunilor, Florin Graur oferă varianta unei a doua opinii medicale, complet online, pe baza documentelor existente. Informațiile despre screening au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
