Temperatura scade cu altitudinea în medie cu aproximativ 0,6–0,7 °C la fiecare 100 de metri, așa că între o stațiune aflată la 800 m și o creastă de 2.000 m diferența obișnuită este de 7–8 °C. Vântul de pe creastă face ca frigul resimțit să fie și mai mare. Calculul simplu ajută la alegerea hainelor înainte de urcare, chiar dacă vremea din oraș pare blândă.
Cu câte grade scade temperatura la fiecare 100 de metri?
Temperatura scade, în medie, cu aproximativ 0,65 °C la fiecare 100 de metri de urcare, valoare folosită ca reper în meteorologie. În aer uscat și senin, scăderea poate ajunge la aproape 1 °C la 100 m, iar în aer umed și înnorat este mai mică, în jur de 0,5 °C.
| Altitudine | Temperatură estimată | Temperatură resimțită la vânt de 30 km/h |
|---|---|---|
| 800 m (stațiune) | +5 °C | circa 0 °C |
| 1.400 m | circa +1 °C | circa −5 °C |
| 2.000 m | circa −3 °C | circa −10 °C |
| 2.500 m | circa −6 °C | circa −14 °C |
Tabelul pornește de la +5 °C în stațiune și folosește media de 0,65 °C la 100 m. Valorile reale diferă de la o zi la alta, dar ordinea de mărime rămâne valabilă.
Ce este temperatura resimțită și cum o influențează vântul?
Temperatura resimțită este valoarea care descrie cât de repede pierde căldură pielea expusă, iar vântul o coboară cu atât mai mult cu cât bate mai tare. La −5 °C și vânt de 30 km/h, senzația este apropiată de −13 °C, iar la −10 °C cu vânt de 50 km/h coboară spre −22 °C.
Pe creste și în șei vântul este aproape întotdeauna mai puternic decât în pădure sau în vale. O zi aparent liniștită jos poate avea rafale puternice sus, mai ales în sezonul rece. Riscurile pentru organism sunt explicate în articolul despre hipotermie și degerături la munte.
De ce este uneori mai frig în vale decât pe munte?
Valea poate fi mai rece decât muntele în nopțile senine și liniștite, când aerul rece și greu coboară pe versanți și se adună în zonele joase. Fenomenul se numește inversiune termică și apare frecvent iarna, uneori pentru mai multe zile la rând.
Inversiunea se recunoaște după ceața sau norii joși care stau în vale, în timp ce crestele sunt în soare. În astfel de zile, regula celor 0,65 °C la 100 m nu se aplică, iar urcarea deasupra stratului de ceață aduce aer mai cald și mai uscat.
Cum se folosește această regulă la pregătirea unei ture?
Regula se folosește pornind de la temperatura din localitatea de plecare și scăzând aproximativ 6–7 °C la fiecare 1.000 m de urcare, apoi ținând cont de vânt. Rezultatul indică ce straturi de îmbrăcăminte sunt necesare la punctul cel mai înalt al traseului.
- Se notează altitudinea de plecare și altitudinea maximă a traseului.
- Se calculează diferența de temperatură după media de 0,65 °C la 100 m.
- Se verifică prognoza de vânt pentru altitudine, nu doar pentru oraș.
- Se adaugă un strat de rezervă pentru pauze, când corpul se răcește repede.
O listă completă a pașilor dinaintea plecării se găsește în ghidul despre verificările pentru o drumeție la munte în siguranță.
Ce alte schimbări de vreme apar odată cu altitudinea?
Odată cu altitudinea cresc radiația solară, viteza vântului și probabilitatea de ceață, iar vremea se poate schimba în mai puțin de o oră. Soarele arde mai puternic la munte, mai ales pe zăpadă, care reflectă o mare parte din lumină.
- Ceața reduce vizibilitatea la câțiva metri și face marcajele greu de urmărit.
- Precipitațiile pot cădea ca ploaie în stațiune și ca zăpadă pe creastă în aceeași zi.
- Furtunile de vară se formează de obicei după-amiaza, deci turele se încep devreme.
- Ziua scurtă din sezonul rece lasă puțină rezervă de timp pentru întârzieri.
Ce echipament compensează diferența de temperatură?
Diferența de temperatură se compensează cu îmbrăcăminte în straturi: un strat de bază care elimină transpirația, un strat izolant și o geacă impermeabilă care oprește vântul. Căciula și mănușile se iau chiar și în zilele calde, pentru că la peste 2.000 m temperatura poate fi aproape de zero și vara. Ce încape într-un rucsac pentru o tură scurtă în sezonul de tranziție este descris în articolul despre rucsacul pentru o tură scurtă la munte.