Opritorii de zăpadă sunt elemente metalice montate pe acoperiș care țin stratul de zăpadă pe loc și îl lasă să se topească treptat, în loc să alunece dintr-odată. Ei protejează oamenii, mașinile parcate, jgheaburile și streașina de masele de zăpadă și gheață care cad de pe învelitorile netede. În zonele de munte, cu ninsori abundente și cicluri dese de îngheț și dezgheț, sunt considerați un element de siguranță, nu un accesoriu.
De ce sunt necesari opritorii de zăpadă?
Opritorii de zăpadă sunt necesari pentru că zăpada de pe un acoperiș înclinat poate aluneca brusc atunci când stratul de la contactul cu învelitoarea se topește. Un metru cub de zăpadă umedă cântărește de câteva ori mai mult decât unul de zăpadă proaspătă, așa că o placă desprinsă de pe un versant lung poate rupe jgheaburi, îndoi parapete sau răni pe cineva. Pericolul este mai mare la învelitorile metalice și la cele din țiglă glazurată, pe care zăpada alunecă ușor.
Ce tipuri de opritori de zăpadă există?
Opritorii de zăpadă se împart în sisteme liniare, care formează o barieră continuă pe toată lungimea acoperișului, și opritori punctuali, montați individual, în rânduri decalate.
| Tip | Învelitori potrivite | Observații |
|---|---|---|
| Grilaj parazăpadă | Țiglă metalică, tablă fălțuită, țiglă ceramică și de beton | Barieră continuă, reține și zăpada măruntă |
| Sistem cu una sau două țevi | Țiglă metalică, tablă fălțuită | Profil discret, potrivit pantelor moderate |
| Opritori punctuali („cârlige”) | Țiglă ceramică, țiglă de beton, șindrilă bituminoasă | Se montează în rânduri decalate, în model de șah |
| Cleme pentru tablă fălțuită | Tablă fălțuită | Se prind pe falț, fără găurirea învelitorii |
Accesoriile se aleg de regulă din sistemul producătorului învelitorii, pentru că prinderea, garniturile și culoarea sunt gândite împreună.
Unde se montează primul rând de opritori?
Primul rând de opritori de zăpadă se montează deasupra liniei peretelui exterior, nu pe porțiunea de streașină care iese în consolă. Acolo, sarcina se transmite direct spre structura de rezistență a casei, iar streașina nu este încărcată suplimentar. Pe țiglă, grilajul se așază de obicei pe primul sau pe al doilea rând de țigle de deasupra acestei linii.
Prinderea se face în elementele de structură, adică în căpriori sau în șipci suplimentare montate special, nu doar în tablă sau în țiglă. Un opritor fixat numai în învelitoare poate rupe materialul sub greutatea zăpezii și provoacă infiltrații.
Când sunt necesare mai multe rânduri de opritori?
Mai multe rânduri de opritori de zăpadă sunt necesare pe versanții lungi și înclinați, unde un singur rând ar trebui să rețină o cantitate prea mare de zăpadă. Numărul de rânduri depinde de:
- lungimea versantului, de la streașină la coamă;
- panta acoperișului, deoarece pe pantele mari zăpada împinge mai puternic spre poale;
- încărcarea din zăpadă specifică zonei, mult mai mare la munte decât la câmpie;
- capacitatea declarată de producător pentru fiecare element sau metru de grilaj.
Ca reper orientativ, pe versanții lungi se adaugă rânduri suplimentare la distanțe de câțiva metri unul de altul, iar opritorii punctuali se distribuie pe o suprafață mai mare a versantului. Distanțele exacte se stabilesc din tabelele producătorului și, la construcțiile noi, prin proiectul de structură al acoperișului. Detaliile de execuție ale învelitorii au aceeași importanță ca izolațiile și termoizolațiile casei.
Se pot monta opritori pe un acoperiș existent?
Opritorii de zăpadă se pot monta și pe un acoperiș existent, cu condiția ca prinderea să ajungă în structură și ca orificiile să fie etanșate corect. Lucrarea se face pe vreme uscată, fără îngheț, și cu echipament de siguranță pentru lucrul la înălțime. La țiglele ceramice, unele elemente se înlocuiesc cu țigle speciale pentru prindere, pentru că găurirea țiglei obișnuite duce frecvent la fisuri. Cine cumpără o casă de vacanță la munte verifică, între altele, dacă acoperișul are opritori și dacă jgheaburile arată urme de deformare.
Cum se întrețin opritorii de zăpadă?
Opritorii de zăpadă se verifică o dată pe an, toamna, înaintea primelor ninsori. Se urmăresc șuruburile slăbite, elementele îndoite, rugina pe zonele cu vopsea deteriorată și garniturile crăpate. După iernile cu zăpadă abundentă se verifică și jgheaburile de dedesubt, pentru că presiunea gheții le poate deforma chiar și când opritorii și-au făcut treaba. Reparațiile de acest fel fac parte din întreținerea obișnuită, descrisă și în articolul despre protejarea locuinței împotriva uzurii naturale.